Am promovat Vrancea Arhaică la InfoEducație 2020

Echipa ”Mausolee pe bicicletă” a promovat Vrancea Arhaică în cadrul concursului de tradiție InfoEducație, organizat în Vrancea încă din 1994 de către profesorul Emil Onea și prestigiosul Colegiul National “Unirea”, Focșani.

Din anul 2019 acest concurs este patronat de către Consiliul Județean Vrancea. Deoarece în 2020 concursul s-a desfășurat doar în mediul online, am decis să le arătăm participanților cât de frumoasă este Vrancea pentru ca atunci când vremurile vor permite să viziteze locurile în care istoria se contopește în legendă.

Echipa ”Mausolee pe bicicletă” a parcurs un traseul de MTB care a plecat din Soveja, de pe Valea Șușiței a traversat munții, până pe Valea Putnei, a urcat la Tabăra Gălăciuc, locul unde se desfășoară tradițional ” InfoEducație” și s-a oprit în podgoriile de pe Dealul Sîrbi, adiministrate de Crama ”Casa Panciu”.

Locul de plecare a fost Biserica “Nașterea Domnului” de la fosta Mănăstire Soveja – Monument Istoric. Aici, aflat în exil, poetul, prozatorul și eseistul Alecu Russo a descoperit Balada ”Miorița”, o adevărată capodoperă a folclorului literar românesc, pe care criticul literar George Călinescu o plasează între operele fundamentale ale poporului român. Alecu Russo s-a născut pe 17 martie 1819, la Chișinău. A început să scrie în limba franceză la vârsta de 20 de ani, dar a publicat numai în limba română între 1846 și 1856. Activitatea cea mai importantă a desfășurat-o, în anul 1855, la revista „România literară” a lui Vasile Alecsandri.

Aici au apărut „Cugetările”, „Amintirile” și poemul „Cântarea României”. O comedie scrisă de el în 1846, „Jicnicerul Vadră”, reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași, a deranjat autoritățile vremii.

Din acest motiv, a fost exilat la Mănăstirea Soveja, unde a descoperit balada „Miorița”, pe care a trimis-o spre publicare prietenului său, Vasile Alecsandri.

Tot la Soveja a fost vizitat și Centrul de Cultură ”Simion Mehedinți” unde a fost evocată personalitatea academicianului.

De la Soveja, munții au fost trecuți pe drumul județean DJ205L-Soveja-Negrilești care se află în plin proces de modernizare și care este o perlă încă nedescoperită a acestor zone.

La Negrilești punctul de atracție a fost reprezentat de Casa Memorială a poetului Dumitru Pricop unde există o colecție etnografică dar și o colecție memorială care vorbește despre personalitatea profesorului și poetului Dumitru Pricop.

Următoarea oprire a fost Tabăra Gălăciuc, locul în care se desfășoară an de an Concursul ”InfoEducație”.

Aici profesorul Emil Onea le-a dezvăluit cicliștilor din secretele concursului 2020 care se desfășura on-line chiar în acea perioadă.

După o binemeritată pauză de revigorare cu apă, banane și batoane energizante cicliștii și-au continuat traseul cu un alt punct important pe harta atracțiilor turistice din zonă: ”Monumentul comemorativ Ştefan cel Mare” din Bârsești – Monument Istoric – ridicat la începutul sec. XX de sătenii din Munții Vrancei și inaugurat la data de 2 iulie 1904, la 400 de ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare.

Obeliscul și crucea sunt amplasate pe un postament din piatră în trunchi de piramidă. Pe doua dintre laturile obeliscului se găsesc următoarele inscripții: ”Lui Ștefan cel Mare Voevodul Moldovei, dupe 400 ani de la mortea sea, prinos de admirație și recunoștință din partea vrâncenilor în 2 iulie 1904”; ”Domnit-a Ștefan Vodă 47 ani, 2 luni și 3 septămâni și-a zidit 44 monastiri și biserici și era însuși țiitor peste totă țara… Dupe multe resboe cu noroc cea făcut, cu mare jale a reposat, marți 2 iulie 1504”.

Pe cea de-a 3 latură se găsește inscripționat un fragment din legenda Babei Vrâncioaia în versiunea lui Carmen Sylva – pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României – apărută postum în volumul ”De prin veacuri. Povestiri istorice și legende populare pentru copii”: ”Vedi, dise Vrâncioie lui Ștefan cel Mare, totă Vrancea s-a sculat pentru tine. Iată-i vin toți de dupe înălțimi și cei șepte flăcăi cari merg înaintea celorlalți. Sunt șepte flăcăi ai mei, pecari ț-i dăruesc. Carmen Sylva, Regina Românilor”. Pe cea de-a 4 latură apare un fragment din poezia ”Doina”, publicată în Convorbiri Literare din 1 iulie 1883, texte scrise de Mihai Eminescu pentru festivitatea dezvelirii la Iaşi a statuii lui Ştefan cel Mare în iunie 1883: ”Ștefane Măria Ta, tu la Putna numai sta, te înalță din mormânt, să te-aud din corn sunând și Moldova adunând. De-i suna din corn o dată, ai s’aduni Moldova totă. De-i suna de doue ori, îți vin codri în ajutor. De-i suna a treia oră, toți dușmanii or să piară din hotară în hotară. Mihai Eminescu”.

Lângă monument, după ani 1970 s-a construit și o căsuță din bârne – ”Casa Babei Vrâncioaia”.

După ce participanții la eveniment s-au ”săturat” de peisajul de vis din zonă, traseul a continuat până în Podgoria Panciu, pe Dealul Sîrbi, la Pensiunea ”Domeniile Panciu”. Un traseu de poveste filmat și care urmează să fie difuzat on-line.

Published by monumenteinvrancea

Suflăm praful depus în secole de existență şi încercăm să vă arătăm puţinul care a rămas dintr-o istorie scrisă în sute de ani :) Noi suntem #monumenteinvrancea.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: